Am ajuns finalmente şi la acest subiect. Am făcut prin februarie o escapadă la Buşteni şi mi-a plăcut mult.
Per total, un weekend frumos, calm şi liniştit, exact cum a prescris doctorul. Aerul curat şi muntele nu au cum să strice pentru nimeni.
Mai ales hotelul Pârâul Rece, foarte aproape de centrul oraşului şi cu nişte condiţii bune pentru România. Mie mi-a plăcut mult că este la stradă şi are şi nişte locuri de parcare lângă pârâul (rece presupun) de lângă el. Căldură, mochetă, mini barul şi TV-ul LCD alături de baia foarte curată şi neimpopotonata inutil, au făcut şederea mult mai plăcut şi chiar sigură, de ce nu.
În cele 2 zile din oraş, era să-i zic staţiune, ca şi puncte de atracţie, am vizitat Castelul Cantacuzino, unde tre să plăteşti 7 lei pentru a intra doar în curte şi am experimentat ceva pentru prima oară după 20 de ani cred: am urcat cu telecabina la Babele şi Sfinx.
Să încep totuşi cu începutul: am ajuns la Buşteni destul de repede, mai ales că am plecat sâmbătă dimineaţă, evitând harababura de vinerea. Hotelul găsit uşor, la stradă cum ziceam, check-în rapid şi fără vreo problema, rezervarea fiind făcută prin booking.com şi banii deja blocaţi pe card. Accesul la camera de la etajul 2, fără lift, a fost puţin cam anevoios fiind şi cu trollerul. Dar am găsit căldură, un tv Samsung şi mini bar cum nu mai văzusem la noi. Am stat cât să despachetăm şi am ieşit la aer pentru că de asta venisem. Deja după 10-15 minute de aer şi mers pe jos, pe mine m-a luat o poftă de mâncare şi am oprit la primul restaurant pentru o ciorbă bună. Incalziti şi energizaţi după prânz, am pornit către Castelul Cantacuzino. Google maps zicea că facem maxim 15 minute pe jos şi aşa a fost. Am vrut să intrăm în curtea Castelului dar a fost nevoie, cum am mai zis, să plătim 7 lei fiecare pentru acest privilegiu. Am tras nişte poze, precum cele de mai jos şi ne-am întors în oraş pentru nişte vin fiert, dar băut la un Irish Pub.
În cele 2 zile din oraş, era să-i zic staţiune, ca şi puncte de atracţie, am vizitat Castelul Cantacuzino, unde tre să plăteşti 7 lei pentru a intra doar în curte şi am experimentat ceva pentru prima oară după 20 de ani cred: am urcat cu telecabina la Babele şi Sfinx.
Să încep totuşi cu începutul: am ajuns la Buşteni destul de repede, mai ales că am plecat sâmbătă dimineaţă, evitând harababura de vinerea. Hotelul găsit uşor, la stradă cum ziceam, check-în rapid şi fără vreo problema, rezervarea fiind făcută prin booking.com şi banii deja blocaţi pe card. Accesul la camera de la etajul 2, fără lift, a fost puţin cam anevoios fiind şi cu trollerul. Dar am găsit căldură, un tv Samsung şi mini bar cum nu mai văzusem la noi. Am stat cât să despachetăm şi am ieşit la aer pentru că de asta venisem. Deja după 10-15 minute de aer şi mers pe jos, pe mine m-a luat o poftă de mâncare şi am oprit la primul restaurant pentru o ciorbă bună. Incalziti şi energizaţi după prânz, am pornit către Castelul Cantacuzino. Google maps zicea că facem maxim 15 minute pe jos şi aşa a fost. Am vrut să intrăm în curtea Castelului dar a fost nevoie, cum am mai zis, să plătim 7 lei fiecare pentru acest privilegiu. Am tras nişte poze, precum cele de mai jos şi ne-am întors în oraş pentru nişte vin fiert, dar băut la un Irish Pub.
După o carafă de vin, care a fost bun pentru faptul că a fost consumat unde am zis, a venit pofta de masă iar. Deşi pare destul de aproape de prânz, ţin să zic că au trecut mai multe ore decât par între cele două mese :) aşadar am decis să vizităm Mega Image-ul (da, e unul şi în Buşteni, mare şi aproape de hotel) dar în care nu am găsit nimic interesant, ultima speranţa rămânând restaurantul de la hotel. Încă o aşteptare îndeplinită pentru o pizza bună şi aproape rău de camera. După atât aer rece şi drum azi, somnul a venit rapid mai ales că plănuiam urcarea a două zi.
Am făcut ochi, am pornit la micul dejun, unul cam slab după mine (aş fi mâncat fără probleme încă un meniu; căci la micul dejun, aveai de ales între 7-8 meniuri) şi am plecat către telecabina. Acolo am ajuns rapid doar că locuri de parcare nema. Unul chiar lângă clădirea din care iei telecabina, e 10lei. Pe zi. Deci ok zic eu, până la urmă. Fiind aproape de 12, deci mai liber, nu am stat, mai mult de 20-30 minute la coadă, să zic. Urcarea a fost super, după cum poţi vedea mai jos, cu o vedere foarte bună, ajutată de soarele şi vremea prielnjca, a oraşului şi munţilor din împrejurimi.
Am făcut ochi, am pornit la micul dejun, unul cam slab după mine (aş fi mâncat fără probleme încă un meniu; căci la micul dejun, aveai de ales între 7-8 meniuri) şi am plecat către telecabina. Acolo am ajuns rapid doar că locuri de parcare nema. Unul chiar lângă clădirea din care iei telecabina, e 10lei. Pe zi. Deci ok zic eu, până la urmă. Fiind aproape de 12, deci mai liber, nu am stat, mai mult de 20-30 minute la coadă, să zic. Urcarea a fost super, după cum poţi vedea mai jos, cu o vedere foarte bună, ajutată de soarele şi vremea prielnjca, a oraşului şi munţilor din împrejurimi.
Sus probleme cu urcarea care locaţii, pentru că era încă gheaţă rămasă pe pantă care ducea la Sfinx şi Babe. Cam aiurea pentru cineva fără încălţări potrivite sau bătrân (se putea da o lopata pentru înlăturarea gheţii) dar e Romanika şi merge şi aşa. Am regăsit priveliştea superbă de pe muntele Bucegi, pe care-l mai vizitasem ultima oară când eram un ţânc în generală, cu învăţătoarea. După alte panorame şi poze aferente (toţi erau în jurul Sfinxului şi se bronzau de parcă eram la mare) am coborât la bufetul din clădirea telecabinei pentru ceva cald şi reîntoarcere. Am părăsit Buşteniul pentru a prânzi în Sinaia la restaurantul Bucegi şi a lor bună ciorbă.
Per total, un weekend frumos, calm şi liniştit, exact cum a prescris doctorul. Aerul curat şi muntele nu au cum să strice pentru nimeni.
Comenteaza si tu..